noutati
12.09.2014
Website-ul Primariei Hotarele este momentan in constructie. …

afla mai multe

date de contact
Primaria Hotarele
Judetul Giurgiu
E-mail:
primariahotarele@ymail.com
Telefon / Fax:
0246 / 247.205
Primaria Hotarele, Judetul Giurgiu

În ceea ce priveşte satul Hotarele, care până în 1968 forma o singură comuna separată, la 1866, satul Hotarele (cu formă de plural) se compunea din satul Hotarul şi satul Fundoaia, care s-au unificat repede prin dezvoltarea populaţiei şi în decurs de 40 de ani, s-a format a doua parohie, la 1908, parohia Hotarele II, iar satul Hotarul, cu parohia Hotarul a format parohia Hotarele I.

Prin împropietărirea din 1894, lângă satul Hotarele, spre comuna Crivăţ, şi pe moşia acestui sat, s-a format un nou sat Scărişoara, cu 200 capi de familie şi care în anul 1942 a devenit parohia Scărişoara.

Aşadar, satul Hotarele de astăzi, care intră în raza administrativă a comunei Hotarele, s-a format din alte trei sate: Hotarul, Fundoaia şi Scărişoara, cel mai vechi fiind satul Hotarul.

„Catagrafia Eparhiei Ungro-Vlahiei din anul 1810”, publicat in 1914 de diaconul N. Popescu, spune că satul Hotarul avea o biserică de lemn, construită intre anii 1788-1790, avea preot la 1802, iar satul Hotarul avea 48 de case cu 180 de suflete.

Primaria Hotarele Pe baza acestui document, se poate considera că începutul satului Hotarul a fost cu 10–20 de ani mai înainte de construcţia bisericii de lemn, deci cam pe la 1760-1770, şi s-a format din îndemnul boierului care avea moşia Hereasca, cu satul Hereşti, care datează din secolul XVI, inainte de Matei Basarab, căci la 1644, Doamna Elena, soţia lui Matei Basarab zideşte biserica din satul Hereşti, biserica monumentală şi monument istoric. Biserica de lemn a satului Hotarul este zidită pe moşia Hereşti şi satul început în jurul acestei biserici purta numele de Hotarul Hereştii. Ca o mărturie a continuităţii transmiterii prin viu grai de-a lungul generatiilor, mentionăm din tradiţia orală: la înfiinţarea satului Hotarul, la hotarul dintre cele două moşii Hereasca şi Vladiceasca, s-a batut un ţăruş cu o placă inscripţionată cu denumirea de Hotarul, aceasta simbolizând temelia de înfiinţare a satului Hotarul.

Despre satul Fundoaia, catagrafia de la 1810 nu vorbeşte nimic, însă în condicile bisericeşti de născuţi şi botezaţi, dintre 1832-1865, aflate la Arhivele Statului se vorbeşte despre satul Fundoaia.

Satul Fundoaia s-a inceput pe moşia Vlădiceasca, alături de satul Hotarul după 1835, cănd a luat Statul Român în administraşie fosta moşie a Mitropoliei Ungaro-Vlahiei (Studii despre Istoria Bisericii Romîne moderne de N. Dobrescu, 1945). Menţionăm că după 1835 s-au început trei cătune în jurul satului Hotarul: Fundoaia, Slobozia şi Dealul.

Satul Hotarul, între 1840-1860, s-a dezvoltat foarte repede prin venirea unor locuitori de prin satele vecine: de la Hereşti au venit, în group, 15 familii şi s-au aşezat pe deal, iar de pe vale au urcat 10 familii pe deal din cauza inundaţiilor provocate de un canal- prival- care forma hotarul natural între cele două moşii vecine: Hereasca şi Vlădiceasca, de unde îşi trage numele şi satul Hotarul, sat format pe hotarul acestor moşii. Toţi locuitorii satului Hotarele au fost muncitori agricoli - clăcaşi - şi au muncit, de la infiinţare satului, pe cele două moşii, una bisericească si una boierească. Deasemenea, după documentele de la 1864, când s-au impropietărit locuitorii comunei Hotarele, rezultă că acest sat a fost sat de clăcaşi. Nu există nici o documentaţie în care să se menţioneze că vreun sătean a fost proprietar mai inainte de 1864.

La baza dezvoltării rapide a satului Hotarele de astăzi au stat şi bogăţiile pe care le avea fosta moşie a Mitropoliei: teren agricol bun, pădure - padurea Măgura, balta cu peşte- Balta Greaca. Locuitorii aceste comune au fost aduşi de arendaşii moşiei după 1835, când a luat Statul Român moşia in administaţie. Aceşti locuitori au venit din comunele vecine: Valea Dragului, Dobreni, Vărăşti, şi din judeţele vecine: Vlaşca, Olt si chiar din Transilvania. Au venit mocani, ciobani cu oi, căci aveau loc mult de păşunat oile, pe moşie şi în balta Greaca. Moşia satului Scărişoara, de o mie de hectare, a servit ca loc de păşune timp de 30 de ani- de la 1864-1894- cănd s-a format satul Scărişoara cu cei 200 de capi de familie aduşi de prin satele vecine: Hotarele, Izvoarele, Mironeşti şi Chirnogi, lunca Argeşului, în acestă parte a judeţului Ilfov, fiing foarte populată, având sate care se ţin lanţ şi pe dreapta şi pe stânga Argeşului.





Date statistice despre comuna Hotarele

Suprafata 5030 ha
Intravilan 524 ha
Extravilan 4506 ha
Populatie 4.320
Gospodarii 1.606
Nr. locuinte 1.606
Nr. Gradinite 3
Nr. scoli 4
Nr. licee 1
Asezarea geografica În partea de S-E a judeţului pe lunca râului Argeş şi Câmpia Burnasului
Activitati specifice zonei Legumicultură, Pomicultură, Căpşuni cu tradiţie, Viticultură
Activitati economice principale Agriultura, Comerţ, Mica industrie
Obiective turistice Pădurea Măgura cu lacuri de agrement şi pescuit sportiv
Rezervaţia naturală Comana-Hotarele
Pădurea Comana
Evenimente locale Hramul Bisericilor Sf. Paraschiva, Sf. Arhangheli, Sf. Mihail şi Gavril,
Ziua comunei Hotarele 21 mai
Facilitati oferite investitorilor Scutiri de taxe şi impozite pentru investitorii care crează locuri de muncă
Taxe şi impozite locale reduse
Forţă de muncă